Fapte, schimbari si amintiri

Acesta este un nou articol scris pentru participarea mea la concursul  lansat de Flacara, pranzuldincaserola and PortalHR  şi marturisesc ca temele celei de-a doua saptamani m-au nedumerit un pic. Oricarui blogger ii este dificil sa gaseasa echilibrul dintre a încorpora un conţinut care nu este suta la suta congruent cu subiectul il trateaza, si a pastra coerenta intr-un blog de nisa. Orice blogger isi doreste sa poata raspunde unei provocari autoricesti, sa-si valorifice cumva blogul, sa profite de capacitatea lui  de a forma opinii (daca o are), dar trebuie sa ramana autentic si sa-si pastreze punctul de vedere.

Cu toate acestea, provocarea temei de la Flacara m-a facut dau seama că, probabil, punctul meu de vedere are nevoie de o îmblanzire, deoarece e prea clinic şi impersonal.

Ce mi-a declanşat acest gând?

O rubrica intitulata Flacara 100 de ani, in care am citit un articol din 1912 despre decesul lui Ion Luca Caragiale, preferatul meu dintre toti scriitori români, articol ce mi-a amintit de universitate si cursurile de jurnalistica la care am invatat cum se alcatuieste un necrolog, forma de scriitura ce era considerata esenţială pentru cariera de jurnalist. N-am făcut o carieră ca jurnalist ulterior, deoarece am avut intotdeaua aplecare spre opinii mai mult decat spre fapte, dar tehnicile invatate in aceste cursuri, inclusiv redactarea necrologurilor, m-au ajutat mai târziu să compun profile şi biografii, si sa fac oamenii prezentati in paginile unui raport sau pe un ecran de calculator sa para cat mai reali, mai adevarati.

In zilele noastre, necrologurile nu mai sunt la fel de importante. Singurii oameni despre a caror moarte se scrie inca, in mod organizat, sunt celebritatile. Acum 100 de ani, un negustor local oarecare si-ar fi avut necrologul într-un ziar, o cronică a vietii si realizarilor sale, o imortalizare a trecerii sale prin lume, în acelaşi fel în care Flacara a scris un necrolog despre  un om faimos,  Caragiale. Acum insa, in lume, dar mai ales in Statele Unite, unde aceasta forma de scriere inflorea acum 100 de ani, necrologul este aproape eliminat de globalizarea mass-media, care ii diminueaza mult semnificatia si relevanta locala.

Cineva spunea:

Pe vremuri, necrologurile erau un produs specific al redactiilor,  rezumate de vieţi şi morti obişnuite care testau precizia reporterilor incepatori şi răbdarea editorilor de ştiri. Menite sa fie decupate şi pastrate în Bibliile de familie sau trimise la firmele de asigurari pentru a dovedi că un suflet a trecut pe lumea cealalta, acestea au fost de multe ori si omagiul unui ziar pentru un vechi cititor. Dar azi este mult mai probabil ca autorul amabil de necrologuri să lucreze în cadrul departamentului de anunţuri de mica publicitate decât în ​​redacţie. Şi cel mai probabil, cei care vor scrie o scurtă prezentare a vieţii si mortii unei persoane vor fi agentii de vânzări si nu reporterii, si-o vor taxa la numar de cuvinte. Sub constrangeri de buget, multe cotidiene declara că nu mai au personal sau spaţiu pentru necrologuri gratuite ale persoanelor care nu au valoare de stire.

Moartea necrologului gratuit de Judith Sheppard

Din fericire, pentru oameni importanti, cum ar fi Caragiale, se gaseste inca spatiu. Iar în zilele noastre, pentru a preveni problemele pe care le-a avut Flacăra acum 100 de ani, atunci când elogiul lui Caragiale a trebuit să fie scris în grabă din cauza termenelor de tipar, necrologurile sunt scrise în avans. În 100 de ani, am învăţat că pentru a crea un monument comemorativ dedicat vieţii cuiva, nu putem aştepta până când aceasta se incheie si decesul trebuie comunicat publicului cat se poate de repede. Aceasta ar duce la articole incomplete, si este de fapt una din nemultumirile mele cu privire la articolul din Flacara de acum 100 de ani.

In mod traditional, un necrolog, sau chiar un anunţ mai puţin formal al decesului cuiva, respecta niste principii de alcatuire. In general, este scris asemeni unui obisnuit articol, in care primul paragraf (lead) raspunde celor 6 intrebari esentiale. De aceea, un necrolog ar trebui sa ne arate inca de la inceput :

  • Cine a murit
  • Ce s-a întâmplat (în esenţă, că persoana a murit)
  • Unde a avut loc decesul
  • Când a murit
  • De ce sau cum a murit persoana in cauza

În mod normal, intr-un necrolog raspunsul la Cine califică persoana, explicând si cine a fost ea, ce a facut-o suficient de importanta sau destul de interesanta pentru a fi subiectul articolului. Raspunsul la Ce s-a intamplat include de obicei varsta la care s-a întâmplat decesul. Restul necrologului este o trecere in revista cronologică a vieţii persoanei, punand din din nou accent pe ce o face interesanta, deosebita, neobisnuita, adesea cu citate despre decedat culese de la cei care l-au cunoscut si au fost martorii la lucrurile iesite din comun pe care le-a trait sau faptuit acesta.

Există, evident, variaţiuni asupra acestui format, dar un lucru care le unifica este ca toate variantele celebreaza viaţa persoanei despre care se scrie. Aceasta sarbatorire a unei existente semnificative imi lipseste in articolul scris de Flacara. As fi vrut sa stiu cum priveau contemporanii lui existenta acestui personaj extraordinar, pareri surprinse in acel moment, nu mai târziu, atunci când supravietuitorii au avut timp pentru reflecţie şi pentru înţelegerea impactului lui Caragiale asupra literaturii si publiiticii românesti.

Cu toate acestea, aşa cum a fost menita să o facă, reluarea articolului de acum 100 de ani in paginile site-ului revistei moderne este o incursiune in memorie, in amintirile colective ale jurnalismului românesc şi in amintirile mele personale ca un tanar invatacel in ale scrisului.

One response to “Fapte, schimbari si amintiri

  1. Pingback: Facts, changes and memory lanes | CORINA's CONCERNS

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s