De ce generatia Y?

Eu sunt oarecum la limita Generatiei Y, fiind născuta în a doua jumătate a lui 1976, în timp ce Generatia Y ii include în mod « oficial »pe cei nascuti intre 1977-2000. E ditamai intervalul, care cuprinde si adulti de 34 de ani şi preadolescenti de 11 ani, deci este greu să ii percepem ca fiind o singură generaţie.

Există insa puncte comune, după cum puteţi citi în mai multe cercetări şi articole pe acest subiect, dintre care le recomand pe cele de pe Portal HR, o colectie bine documentata de interpretări şi adaptări locale a conţinutului internaţional. Deoarece acesta este un blog despre marketing şi management, cel mai interesant pentru mine a fost “Cum ar schimba Generatia Y abordarea în management”, in care se contureaza trei caracteristici ale Generatiei Y:

1. Tendinţa lor de a chestiona felul impamantenit de a face lucrurile

2. Perspectiva lor democratica, bazata pe merit, care le ingreuneaza adaptarea la ierarhii rigide

3. Inclinaţia lor pentru soluţii radicale, şi profunda lor aversiune fata de barierele de comunicare

Din punct de vedere al marketing-ului, aceste puncte comune pot compensa oarecum diferenta mare de varsta între cei doi poli ai Generatiei Y. Sunt interesante mai ales consecintele caracteristicilor menţionate mai sus.

Generatia Y va chestiona de multe ori chiar si modelele sau experientele care au succes, deoarece sunt nu doar deschisi la nou, ci il caută în mod activ. Ce înseamna asta pentru loialitatea faţă de marcă, de exemplu? Inseamna oare ca Generatia Y este mai dispusa sa aleaga un alt brand? Este oare mai usor sa ii convingi sa incerce un nou produs?

Parerea mea este ca da, dar aceasta tendinta trebuie să fie atent corelata cu alte caracteristici ale grupului, deoarece asa cum demonstreaza atat studiile cat si practica, Generatia Y este extrem de preocupata de valoare, inteleasa ca raportul dintre costuri si beneficii şi poate sa o determine cu mai mare usurinta cu ajutorul uneltelor online. Deci ceva nou şi atractiv nu va fi incercat doar de dragul de a incerca, ci numai dacă acesta oferă o valoare dincolo de costurile trial-ului.

O respingere a ierarhiilor rigide denota faptul că Generatiei Y nu-i place să i se spună ce să facă. Acest lucru are impact asupra recomandarilor si testimonialelor pentru un produs. Timp de mulţi ani, marketingul a mizat pe arbitrii bunului gust, promotorii de cool, care modelau in mod deliberat opinia si influentau consumul. Generatia « milenara » respinge ideea ca cineva poate dicta ce este cool si ce nu este. Ei doresc chiar sa evadeze în afara limitelor si tendinţelor general acceptate. Un anume spirit de frondă face parte integranta din concepţia lor democratizanta, şi de aceea este neaparat necesar ca marketingul sa faca, mult mai abrupt si pronuntat,  trecerea de la comunicarea inspre mase la cea de nişă.

Aversiunea fata de barierele de comunicare are un corolar. Sau mai multe. Generatia Y are o sete neostoita de informaţii. Dictonul “informatia inseamna putere” este mai adevărat ca oricând cu privire la Generatia Y, dar spre deosebire de generaţiile anterioare, puterea lor nu rezida în acumularea şi dozarea cu pipeta a informaţiilor, ci in producerea, circularea si impartasirea de informaţie. Aceasta este esenţa mult discutatului marketing viral. Generatia Y va împărtăşi informaţiile pe care le considera valoroase, şi o va face mai mult si mai des decât altii şi, mai ales, mai eficient, ca urmare a puzderiei de instrumente on-line ce le stau la dispozitie. Implicaţiile pentru word of mouth sunt uimitoare, şi de abia încep să fie înţelese. Notorietatea, generarea de awareness pentru marca, precum şi ciclul de adoptare al noilor produse si idei,  sunt în schimbare.

O fi acesta un fenomen nou?

Nu chiar. Generatia Y exista de ceva vreme, dar noutatea ultimilor ani este importanţa lor economica tot mai mare şi efectul pe care alegerile lor individuale il au asupra societatii. Şi, in consecinta, a marketingului.

(Aceasta este o alta insemnare pe tema concursului organizat de Flacara, pranzuldincaserola and PortalHR).